Imperiul Leilor pe PRO TV este cu bune și cu rele, atunci când privești din perspectiva unui om de business. Hai să le luăm pe rând.
Read More
Eram în fața cimitirului la ora 20:00 și sute de tineri așteptau împreună cu mine să începem alungarea strigoilor. Se auzeau întrebări și zumzete peste tot “a început?”, “la tine se încarcă?”, “au anunțat că putem începe mai devreme”, “vezi primul indiciu”. Era Halloween, iar aplicația Questo a scos din casă peste 15.000 de tineri din România și Europa pentru a socializa și a-și explora orașele în care locuiesc.
Grupuri de câte 3 sau 5 prieteni umblau pe stradă cu privirea în telefoane dezbătând indiciile și colaborând pentru rezolvarea provocărilor primite în aplicație. Eram și eu cu ei și am simțit că fac parte dintr-o mișcare.
Timp de 2 ore am umblat pe străzile Clujului împreună cu soția mea și am reușit să răspundem cu brio la toate provocările. Am descoperit poveștile statuii Matei Corvin, a Muzeului de farmacie, a Cimitirului Central, a Bilbiotecii Centrale Universitare și a altor puncte turistice. Mi-a plăcut mult experiența și am să mai fac și alte questuri.
Nu am crezut că după isteria Pokemon Go vreo altă aplicație va avea acest efect de a scoate mii de tineri din casă în același timp. Questo a reușit acest lucru. Să-ți faci o idee, participanții din quest-ul de Halloween au parcurs în total peste 45.000 km, suficient cât pentru înconjorul lumii.
Mai multe detalii despre experiența de Halloween, poți afla și din știrea de pe PRO TV.
Aplicația Questo este realizată de patru cofondatori români, iar dacă vrei să încerci și tu un quest, poți descărca aplicația în mod gratuit din Google Play sau Apple Store.
Din punct de vedere al marketingului, mi se pare o idee foarte bună a sponsoriza quest-uri și a scoate tinerii din casă. Este tot mai greu a concura pentru atenția și timpul potențialilor clienți, iar implicarea acestora într-o experiență digitală dar offline poate aduce favorabilitate față de produsele companiei și iubire față de brand.
Tu ai încercat Questo? Cum ți se pare aplicația și ideea proiectului?
După un seminar de marketing online pe care l-am organizat în Iași, una dintre participante a venit la mine și m-a întrebat „Cum se face că acolo la Cluj aveți așa mulți traineri cunoscuți? Există o explicație?” N-am stat până atunci să mă gândesc la acest lucru, dar într-adevăr avem în Cluj un număr de traineri importanți și cunoscuți pe domeniile de business, management, vânzări, public speaking, dicție, inteligență emoțională și educație finaciară. Ne cunoaștem între noi și de-a lungul timpului ne-am influențat unii pe alții. De asemenea, avem furnizori comuni și din când în când ne intersectăm pe la aceleași evenimente. Cred că puterea „tribului” și a contextului a făcut să ne dezvoltăm fiecare dintre noi.
Un alt “trib” puternic și vizibil în Cluj este cel al companiilor de IT. Liderii din acest trib se cunosc și se ajută între ei, se întâlnesc la evenimente sau cu diferite ocazii și învață unii de la ceilalți.
Alte “triburi” care am observat că influențează bunăstarea Clujului sunt facultățile, asociațiile și ONG-urile. De câte ori am ocazia, le frecventez pe cele de marketing și comunicare pentru a nu pierde conexiunea cu mediul, dar și pentru a contribui la dezvoltarea altor lideri.
O carte despre triburi pe care ți-o recomand este Tribes, scrisă de Seth Godin.
Tu ce “triburi” ai mai observat în România? Crezi în puterea triburilor? Ce alt trib ți-ar plăcea să pornești sau ce fel de trib consideri că este nevoie la noi în țară?
Dacă te-ai îndoit vreodată că a produce clipuri video ajutătoare și a le posta online are impact asupra vânzărilor, în acest articol vreau să-ți arăt un caz care să te facă să te răzgândești.
După Crăciun am început să-mi las barbă. Mi-a plăcut noul look, însă nu știam ce presupune îngrijirea acesteia. Deja mă gândeam că va trebui să-mi cumpăr un aparat profesionist.
După revelion, era timpul să-mi aranjez barba. Înainte să-mi întreb prietenii, am decis că mă voi uita la tutoriale pe Youtube. Când am căutat “how to trim your beard” printre primele rezultate am găsit și un clip de la Gillette. Mi-a plăcut. A fost scurt, la obiect și a prezentat un aparat care se pare că te ajută cu tot ce ai nevoie pentru întreținerea bărbii. La clipurile video similare a fost un al doilea clip, tot de la Gillette, tot cu același aparat, dar pentru întreținerea look-ului de barba scurtă de câteva zile. De asemenea, mi-a plăcut și într-un final m-a convins să-mi cumpăr aparatul. Read More
În urmă cu aproape 10 ani a fost lansat primul iPhone (9 Ianuarie 2007). Acel moment a revoluționat industria telefoanelor mobile și a dat startul deceniului smartphone-urilor. Acum, la început de 2017, simt că vom intra în deceniul hologramelor, datorită ochelarilor care redau o lume virtuală intersectată cu cea reală.
Primele produse comerciale care fac acest lucru sunt ochelarii Hololens și Oculus Rift, creați de Microsoft și Samsung (aștept și replicile celor de la Google și Apple). Odată ce aceste device-uri vor deveni produse de larg consum, se va schimba modul în care consumăm divertismentul, interacționăm unii cu ceilalți și cu lumea din jurul nostru.
3 moduri utile de a folosi acești ochelari sunt:
– urmărirea canalelor TV sau a filmelor preferate fără a deține un televizor;
– proiectarea prietenilor, familiei sau a colegilor de lucru cu tine în cameră, sub formă de holograme;
– experimentarea 360 a unor locuri pe care ai vrea să le vizitezi. Deja sunt portaluri unde găsești proiecții 360 a unor locuri faimoase; Read More
Un subiect despre care nu se discută în presă, deși cred că este important, este legătură dintre stilul vestimentar, coafura/freza sportivilor și performanțele acestora. Părerea mea este că deși nu pare o legătură directă, stilul personal poate influența atitudinea în joc a unui sportiv cât și atitudinea față de adversar.
Urmăream ieri meciul de tenis de la US OPEN dintre Johanna Larsson și Serena Williams. Am observat că dacă Serena a fost îmbrăcată ca o învingătoare, Johanna a avut un stil clasic, deloc evident, chiar șters aș spune. Vestimentația și coafura lor a transmis indirect poziționarea sportivelor pe teren, la fel cum ambalajul produselor de pe raft comunică valoarea acestora.
Într-o altă situație, o adversară a Simonei Halep era îmbrăcată în aceleași culori și stil cu copiii de mingi de pe teren. Mi s-a părut derutant acest lucru. A creat o impresie de 10 adversare în loc de una. Nu știu dacă din cauza aceasta Simona a și pierdut meciul.
De asemenea, vezi look-ul jucătorilor români de la Euro 2016, în comparație cu cel al jucătorilor de la echipele cu care am jucat sau al celor care au ajuns mai sus în campionat. Ai noștri au avut un look îngrijit, de copii cuminți, de teabă, neamenințători pentru adversari. Pe când alți fotbaliști, pe lângă numele pe care și l-au creat, au adus cu sine și un look de “bad ass”.
Imagine via romania-insider.com
Dacă jucătorii noștri ar avea un look mai profesionist, cu care să se identifice și care să-i poziționeze ca performeri, asta le-ar influența stima de sine, atitudinea și indirect jocul pe teren.
Cu toate acestea, dacă un sportiv arată ca un învingător, dar îi lipsesc aptitudinile să se ridice la imaginea pe care și-a creat-o, acest lucru cred că îi va dăuna pe termen lung în loc să-l ajute. Ceva de genul acesta am simțit că a fost în cazul lui Adrian Mutu. Dacă ar fi să fac o comparație, este la fel în cazul produselor cu ambalaje pretențioase, prețuri mari, dar conținut slab calitativ.
Alte aspecte de imagine care consider că influențează moralul sportivilor sunt articolele în presă care apar despre ei sau reclamele pe care le fac pentru diferite branduri.
Mi-ar plăcea să văd mai multe publicații sportive, sau de stil, să vorbească despre legătura dintre imaginea unui sportiv și performanțe. Mi se pare un aspect important și interesant de discutat, care de cele mai multe ori este sărit cu vederea.
Tu ce părere ai despre subiectul acesta? Crezi că există o legătură între imagine (stilul vestimentar, coafură etc.) și performanțele sportive?
Pe final de an am găsit multe statistici și topuri care sumarizează anul 2015. Îți prezint aici pe acelea care au legătură cu marketingul online și cu lucrurile care mă pasionează. Enjoy!
Statisticile Social Media în România, la final de 2015 (via Zelist Monitor)
Topul căutărilor în România în 2015 (via Google Trends)
Două dintre cele mai căutate concerte pe Google au avut loc la Cluj, farsa cu ziua Izabelei a câștigat proporții de mărimea dezastrelor, iar Simona Halep este cea mai căutată româncă în 2015.
Toate statisticile pot fi găsite aici.
Vezi mai jos și o perspectivă internațională.
Topul căutărilor pe eMag în 2015
După cum se observă, eMag a devenit etalonul prețurilor pentru cumpărăturile online. Românii îl folosesc ca prima sursă de informare pentru aproape orice doresc să cumpere.
Topul muzical în 2015 (via Zonga)
Top dezvoltări tehnologice care au avut loc anul acesta
People are awesome 2015
Ce a însemnat #Cluj2015
Alte topuri:
- Top 10 reclame internaționale din 2015 – vezi topul (via ADWEEK)
- Top 50 de filme în funcție de încasările din SUA – vezi topul (via IMDB)
- Top 20 de fotografii de la National Geographic din 2015 – vezi fotografiile
- Cel mai citit articol de pe blog în 2015: Cum să folosești hashtag-urile: 5 sfaturi utile încât să nu te faci de rușine – citește articolul
Sunt acum la un training și mereu îmi vin idei pe care să le spun altora. Nu mă pot abține. Știi și tu sentimentul acela când ai o idee și abia aștepți să prinzi o mică fereastră să spui idea…
În general, trainerii nu încurajează prea des interacțiunea, întrebările și observațiile, pentru că percep acest lucru ca întreruperi.
Atunci mi-am adus aminte de o vorbă înțeleaptă care spune că “Atunci când vorbești, doar repeți ceea ce deja știi; dar atunci când asculți, înveți ceva nou”.
Citatul acesta mi se pare foarte bun, însă conform graficului de mai jos, 50% dintre noi reținem ceea ce auzim și vedem într-un training, dar și mai mulți reținem ceea ce spunem sau scriem.
Așa am învățat matematică în școala generală. Explicam colegilor cum să rezolve problemele, iar în acest timp memoram soluțiile la rândul meu. De aceea încurajez și participanții de la workshopul Online – Negru pe alb să pună întrebări și să dea exemple. Știu că îi ajută să învețe.
Data viitoare când participi la un training, nu-ți fie frică să întrerupi. Parafrazează ce spune trainerul și asigură-te că ai înțeles. Oferă exemple din experiența ta și implică-te. Fă acest lucru doar când chiar crezi că te va ajuta. Nu te încurajez să întrerupi mereu trainingurile și să ai probleme mai apoi.
Lasă un comentariu mai jos dacă faci acest lucru și dacă pe tine te ajută.
P.S. Trainingul la care mă aflu este de copywriting, deci este permis să scriu pe blog în timp ce învăț. Este “learning by doing”. ;)
Ne stă în natură să ne atașăm de orașele în care trăim sau pe care le vizităm. Acestea devin parte din noi. Fiecare descoperire a orașului este o îmbogățire personală, fie că vorbim de a găsi un bar nou, o bancă “a ta” în parc unde să citești, o scurtătură nouă spre birou sau un restaurant unde ai sărutat-o sau l-ai sărutat pentru prima dată. Mie îmi place mult să explorez orașele pe care le vizitez și dacă pot, să trăiesc pentru o zi ca și localnicii.
Heineken a folosit acest insight pentru a crea o campanie faină. Acum poți găsi pe ambalajele berilor Heineken orașele Cluj, București, Constanța, sau alte orașe internaționale. Mesajul campaniei “Open Your City” este asociat subtil cu ideea de a deschide sticla de bere cu numele orașului tău preferat scris pe ea. Observ tot mai mult această tendință în marketing de a personaliza ambalajele produselor de larg consum. Mi se pare o tactică smart, care apropie consumatorul de brand.
În altă ordine de idei, luni după-masă, la inițiativa Heineken, am luat la pas Cetățuia și centrul orașului pentru a descoperi locruri noi, sub îndrumarea lui Zoli Toth de la Sistem.
Ce lucruri am învățat:
- la Turnul Parașutiștilor am aflat că un cursant își poate lua diploma de parașutist doar după minim 25 de salturi. Adolescenții între 16 și 23 ani primesc subvenție de la stat pentru a parcurge gratuit cursuri de parașutism sau pilotaj. Înscrierile se fac în ianuarie. Mai multe detalii pe websiteul Aeroclubului României.
- în secolul 19, zona cetățuii era cea mai săracă din oraș, aici fiind și locul principal de “promenadă” a damelor de companie;
- primele concerte Sistem au avut loc la Casa Tranzit în fața câtorva prieteni, la minus 10 grade, cladirea având geamuri lipsă;
- Obeliscul Carolina din Piața Muzeului a fost amplasat inițial în Piața Unirii, fiind ulterior mutat în locul de astăzi;
Mi-a făcut plăcere să văd cu ochi noi, locuri vechi. Dacă ar fi să vină turiști în Cluj, cu siguranță i-aș plimba și eu pe Cetățuie și prin Piața Muzeului.
Tu pe unde i-ai duce?
Dacă știi locuri faine din Cluj, care merită vizitate, înscrie-le în aplicația de Facebook sau pe site-ul oficial Heineken și poți câștiga titlul de Ambasador al Clujului.
În general, managementul timpului se bazează pe lista de To Do (sau musai list) și pe prioritizarea sarcinilor. În această direcție s-a dezvoltat conceptul împărțirii sarcinilor în funcție de urgență și importanță.
Conform acestuia este indicat să alocăm timp celor mai importante și urgente activități. Însă cum stabilim care sunt acestea?
Citind cartea Inteligența emoțională (de Daniel Goleman), mi-am dat seama că atunci când îmi făceam lista de priorități trebuia să aleg ordinea lor, însă deși inițial am considerat că alegerea se făcea cel mai mult pe baza unei gândiri raționale, am realizat că în final am stabilit ordinea pe baza emoțiilor.
S-a demonstrat științific că oamenii se feresc mai mult de sentimentele negative decât iși doresc să le obțină pe cele pozitive. Astfel, cu privire la prioritizare, este natural ca în primul rând să alegem să facem sarcinile care ne vor ajuta să ocolim emoțiile negative (dezamagire, rușine, incompetență etc.), iar doar mai apoi să alegem să facem activitățile care ne vor da emoții pozitive (reușită, împlinire, putere etc.). Acesta ar putea fi motivul de ce sarcinile cele mai importante dar mai puțin urgente (care oferă sentimente pozitive puternice) ajung să fie puse ultimele în lista de to-do, deși teoreticienii recomandă să le punem primele ca prioritate.
Așadar, cum putem să îmbunătățim managementul timpului folosindu-ne de inteligența emoțională?
1. Să ne înțelegem emoțiile
Atunci când facem lista de priorități, să ne gândim bine cum ne vom simți după realizarea sarcinilor propuse.
2. Să înțelegem emoțiile celorlalți
În general, toate sarcinile pe care le facem au impact emoțional asupra altora. Înțelegerea viitoarelor emoții ale acestora, în urma realizării sarcinilor noastre, ne poate influența lista de priorități.
3. Să alegem emoțiile pozitive
Este imporntant să facem întai sarcinile cu impact emoțional negativ (pentru ca aceste emoții sunt mai ușor reținute și amintit), iar mai apoi să facem acele sarcini care vor avea cel mai mare impact asupra emoțiilor pozitive personale și ale persoanlor pe care le vom influența. Întotdeauna să urmărim să facem acele sarcini cu impact emoțional pozitiv cel mai mare.
Timpul este cea mai valoroasă resursă pe care o avem pentru că este același pentru toată lumea. Să o folosim cu cap, dar și cu inima!
Invață Marketing Online de la A la Z
Cursuri (fizice) de Marketing Online
Servicii de Marketing
