Cum a fost la TEDxCluj 2014? Discursuri, idei și emoții

By 09/11/2014Evenimente

Azi-dimineață am simțit un dor de tipul „evenimentelor de neuitat” provocat de TEDxCluj-ul de ieri. Acesta s-a manifestat printr-o dorință puternică de a mă întoarce în același loc în care am fost și să continui să mă bucur de emoția momentului. Sunt puține evenimente care îmi dau această “neplăcere” și din acest motiv ele rămân mult timp aproape de mine. Aș fi vrut ca astăzi să fie încă o zi de TEDxCluj, sau să mai urmeze încă o săptămână alături de speakeri, organizatori și participanți…

Conferința a avut loc la cinematograful Florin Piersic și a fost deschisă la ora 9 de către Mugur Pop membru fondator al asociaţiei Terra Dacica Aeterna. Acesta ne-a introdus în tema acestei ediții Learn – Unlearn – Relearn făcând o paralelă cu munca necesară descoperirii istoriei Dacilor și Romanilor. De asemenea, a prezentat rolurile ostașilor din cele două armate, costumațiile și accesoriile acestora.

Dacii si Romani - TEDxCluj

Mai apoi, Dragoș Bucurenci, moderatorul evenimentului ne-a invitat să luăm parte la „dansul ideilor” poftind pe scenă pe primul speaker: Roxana Mocanu, consultant  în procese de formare continuă, Fondator al HR Enterprise şi Preşedinte al Consiliului Consultativ al ITOL Central Eastern Europe.

Din discurs am reținut că:

  • prin învățare numărul de conexiuni neuronale crește
  • înainte de a învăța este necesar să ne formăm motivația de învățare
  • emoțiile pozitive ne ajută să învățăm, iar emoțiile negative blochează călătoria informației
  • prin automonitorizarea comportamentelor putem fi conștienți de ce putem îmbunătății, ce să schimbăm și ce comportamente greșite putem înlocui cu altele bune. Privind acest subiect îți recomand să citești cartea “The Power Of Habit”.

Concluzia a fost că daca vrem să avem succes trebuie să dezvățăm comportamentele negative și să reînvățăm lucrurile simple: cum citim o carte, cum ne începem ziua, cum învățăm.

Roxana Mocanu - Marina Sturdza - Calin Biris

Impreuna cu Printesa Marina Sturdza si Roxana Mocanu

Al doilea speaker a fost matematicianul Solomon Marcus, care la 89 de ani ai dânsului ne-a vorbit despre învățare continuă.

Din discurs am reținut cele 10 nevoi pentru dezvoltarea învățării:
1. Nevoia de a da un sens vieții la nivel elementar
2. Nevoia de împrospătare

Domnul Mihai Ghyka mi-a împărtășit că toate prezentările domnului Solomon Marcus la care a participat au fost diferite unele de celelalte. Lucru care întărește recomandarea de la acest punct.
3. Nevoia de mirare și bucurie
Ne-a spus în glumă că dânsul a aflat de plictiseală doar de la alții.
4. Nevoia de îndoială și suspiciune

În cunoașterea lumii trebuie să vorbim despre prezumția de suspiciune. Dacă vrem să învățăm cu adevărat trebuie să punem la îndoială orice și să trecem informația prin filtru capacităților critice proprii. Ne-a încurajat să fim suspicioși față de orice informație primim, chiar și față de discursul dânsului.
5. Nevoia de greșală și de eșec
Ne-a amintit cum am învățat să folosim tacâmurile sau cum am învățat să umblăm. Trebuie să plătim cu greșală și eșec dacă dorim să învățăm lucruri noi.
6. Nevoia de identitate

Aici s-a făcut referire la faptul că este important să vedem că dincolo de identitatea personală și națională avem și o identitate europeană, mondială și planetară.
7. Nevoia de omenesc si omenie
Aceasta este marea criză a omeniei. Ne certăm pe tot felul de prostii și riscăm să ducem la dispariția speciei umane. A întelege identiatea înseamnă să educi întelegerea și respectului alterității de orice fel: vârstă, sex, religie etc. iar din păcate acest lucru nu se întamplă.
8. Nevoia de joc

Totul are rădăcini în copilărie. Jocul de-a v-ați ascunselea: eu m-am ascuns, tu încearcă să mă găsești. Acesta este marele joc al cunoașterii lumii. Cu cât cauți un lucru mai important cu atât este ascuns mai bine. Chiar dacă nu îl vei găsi, simplul fapt că îl vei căuta va fi un izvor al bucuriei. 
9. Nevoia de cultură

Ne-a vorbit că vede în jur tot mai multă lipsă de cultură, chiar și la oameni realizati profesional. Este păcat să ignorăm bogăția culturală la care au contribuit toate generațiile dinaintea noastră.
10. Nevoia de transcendenta 

La acest punct a evidențiat că fiecare dintre noi suntem făcuți să ne dorim mai mult. Ne-am născut în brațele mamei, mai apoi ne-am târât pe jos până am învățat să umblăm, mai apoi am învățat să ne cățărăm în copaci și am vrut să urcăm cât mai sus.

Am apreciat foarte mult profunzimea cu care ne-a vorbit domnul Solomon Marcus, iar discursul dânsului a fost aplaudat îndelungat de către sală.

Scena a fost preluată dă către al treilea speaker al evenimentului: Ștefan Dărăbuș, Director Naţional al HHC România (Hope and Homes for Children).

Discursul a început printr-o provocare. Am fost rugați să ne imaginăm cum se simte un bebeluș pe patul maternității, lipsit de îngrijire potrivită, ignorat de către mamă și personalul spitaului. Mai apoi ni s-a prezentat ce se întâmplă în cazul unui copil abandonat de familie, care ajunge în sistemul de stat, iar când trebuie să părăsească centrul de plasament îi este foarte greu să se integreze în societate. Principala problemă care duce la acest lucru este lipsa unei afecțiuni pe termen lung din partea unui adult pe care nu o primesc copiii abandonați. Știai că statul investește 500 euro pe lună pentru fiecare copil dintr-un centru de plasament?

Soluția propusă pentru rezolvarea problemei ar fi ca acești bani să fie direcționați pentru ajutorarea părinților să-și crească copii acasă și să le ofere afecțiunea pe care doar o familie o poate oferi.

În urma unui studiu s-a demonstrat că factorul cel mai important care determină succesul unui copil în viață este timpul petrecut cu părinții, iar acest lucru este mai important decât bogăția familiei, școlile la care a studiat etc.

“Știu că nu știu nimic și nici măcar asta nu știu” Socrate. Cu acest citat și-a început discursul domnul Mihai Ghyka Consultant de Business al Dalprincipe Consulting.

Într-un mod haios ni s-a explicat că noi economiștii nu știm nimic și că nici nu avem cum să le știm pe toate. Pentru acest lucru este important să fim conștienți și să recunoaștem față de noi și față de ceilalți când nu știm ceva.

Două exemple care ne-au arătat că este în regulă să nu le știm pe toate au fost cel al trupei Beatles care a ajuns de succes chiar dacă nu toți membri trupei știau scrie sau citi de pe o partitură și cel al lui Dalai Lama care când a fost întrebat ce știe despre inovație acesta a răspuns simplu că nu știe, lucru care nu l-a făcut mai puțin iubit de către oameni. În continuare, speakerul ne-a spus că un lider bun nu trebuie să le știe pe toate ci este important să-și ajute echipa să știe mai multe ca el. În final ne-a recomandat cartea “Excelența în afaceri” de Jim Collins în care se prezintă științific că smerenia de a recunoaște că nu știu și motivația de a câștiga pentru grupul din care face parte sunt două trăsături ale unui lider de succes.

Acest discurs a încheiat prima sesiune de la TEDxCluj.

Despre următoarele 4 sesiuni de discursuri și lecțiile învățate de la ceilalți 17 speakeri am să scriu zilele următoare. Abonează-te la blog pentru a primi articolele pe email.

One Comment

Leave a Reply