La nivel de individ, performanța în sport nu este sănătoasă. Așa cum spunea și Virgil Stănescu într-o conferința Romanian Business Leaders de la Cluj, performanța este KPI’s. Dacă vrei să fii cel mai bun sportiv din lume, să obții cele mai bune rezultate, inevitabil faci sacrificii pe diferite niveluri (fizic, social, financiar, emoțional etc.). Principiul care stă la baza conceptului de „cel mai performant sportiv” este că dacă vrei să câștigi, este important să ai mai mult antrenament, mai mult talent și să fi mai perspicace decât oponentul tău. Din păcate, antrenamentele și competițiile non-stop și tot mai intense duc la sacrificii și de sănătate.
În business, sau în alte arii din viață decât în sport, conceptul de performanță poate avea alte conotații decât cine este câștigătorul final de pe tabelă. Indicatorii pe care îi stabilești să-i urmărești pot fi peste nivelul mediu al pieței, dar felul în care-i atingi poate fi unul sănătos. Spre exemplu, poți stabili ca în compania ta indicatorul numărul unu de performanță este Net Promoter Score. Felul în care atingi acest obiectiv ține mult de selecția persoanelor din echipă, de pregătirea lor și de procedurile și de standardele pe care le stabilești. Acești factori nu necesită să faci sacrificii la nivel de sănătate a companiei, a echipei sau a colegilor.
Ce vreau să punctez este că în sport nu ai opțiunea de a alege ce înseamnă performanța, acolo regulile sunt clare. În schimb, în afaceri sau în alte arii ale vieții, decizia despre ce înseamnă performanță îți aparține și nu trebuie ca atingerea performanței să se facă cu sacrificii. Afacerile sunt un „joc infinit”, așa cum zice Simon Sinek în cartea Jocul inifinit. Mai exact, acestea nu au o linie de finiș la care trebuie să ajungă, ci rolul lor este să continue la nesfârșit să servească clienții cât mai bine și într-un mod profitabil. Cel mai bun mod de a face acest lucru este să gândim în termeni de performanță și sănătate, în schimbul gândirii performanță vs sănătate. (sursă imagine)
