Am fost la evenimentul adresat părinților „Provocări și Soluții în Educația Contemporană”, în cadrul căruia au vorbit Andreea Paul și Oana Moraru. Invitatele au discutat despre educație digitalizată, despre găsirea vocației, despre disciplină și despre motivație. Mai jos sunt principalele idei care mi-au plăcut și pe care am considerat că merită împărtășite.

Prima care a vorbit a fost Andreea Paul, economist, PhD, Conf. în cadrul Universității ASE și președintele think-tank-ului INACO – The Initiative for Competitiveness. Ne-a spus despre valoarea pe care o poate aduce tehnologia în sistemul educațional și despre laboratoarele SmartLab, care prin finanțare PNNR vor ajunge să fie implementate în toată țara, mai specific vor fi realizate 1.900 de laboratoare până în 2025. Aici poți vedea un tur virtual al unui SmartLab.

O resursă utilă despre care ne-a spus Andreea Paul este Ghidul Meseriilor Viitorului (versiunea a VI-a). Acest ghid poate fi descărcat gratuit de aici. De asemenea, poți discuta și cu Robochat Maria, asistentul virtual antrenat pe baza ghidului, care îți va răspunde la întrebările privind tehnologiile și meseriile viitorului.

Ca teme de casă și recomandări, vorbitoarea ne-a încurajat:

  1. Săptămânal să căutăm informații despre ce tehnologii noi au fost dezvoltate / se dezvoltă în domeniul nostru de interes sau în domeniul pasiunii noastre.
  2. Să facem grup de lucru cu părinții de la grădiniță / școală despre cum va arăta grădinița / școala viitorului. În cazul mediului profesional, să facem astfel de grupuri în cadrul companiei pentru a discuta despre cum va arăta viitorul industriei.

Gândul de final din prima sesiune a fost că cel mai mare risc al tehnologiei este să nu avem acces la ea. Țările și oamenii care au acces la tehnologie se dezvoltă mai repede.


Oana Moraru a vorbit în mare parte despre etapele dezvoltării copiilor din punct de vedere cognitiv-emoțional, dar, cu această ocazie, a atins și alte subiecte și a oferit multe alte recomandări.

Pentru copii între 0 și 2 ani

Dezvoltarea cognitivă se face prin limbaj. Este recomandat să folosim un limbaj mai mult decât administrativ când este copilul în jur. Spre exemplu: să povestim ceea ce vedem și simțim, să cântăm, să zicem rime, să-i citim povești și să vorbim cu emoție.

Pentru dezvoltarea emoțională este important să fim prezenți în moment, atunci când stăm cu copiii. De asemenea, este important ce vede și simte copilul în relația dintre părinți.

Pentru copii între 2 și 6 ani

Dezvoltarea cognitivă la această vârstă se face prin desen și prin încurajarea activităților motrice: dans, jocul cu mingea, exerciții fizice, exerciții de ritmicitate etc..

Tot în această perioadă, copiii se integrează în colectivități (creșă și grădiniță), iar astfel încep să se joace cu alții, apar gelozii și conflicte. Este important să nu intervenim între copii pentru a le rezolva noi problemele în locul lor.

În grupa mare, copiii încep să se joace în grupuri de câte 4-5, iar atunci apar jocurile de putere.

Tot începând cu această vârstă, este ok să se organizeze serbări și copiii să înceapă să fie pe scenă, să facă joc de rol, să spună poezii sau cântece.

Din punct de vedere emoțional, copiii din această etapă se dezvoltă cel mai mult în funcție de cum setăm limite, cum reacționăm la încălcarea acestora și cum oferim laude.

Câteva recomandări și idei pentru părinții care se află în situația în care copilul nu dorește să facă ceea ce i se spune sau are cereri care nu corespund cu limitele setate (ex. vrea dulce înainte de masă):

  • să nu luăm personal cerințele copilului;
  • să ținem cont că explicațiile nu funcționează ca metodă de calmare a copilului;
  • să nu intrăm în jocul copilului, să urlăm, să ne justificăm, să ținem morală etc.;
  • să ne înălțăm deasupra jocului, respectiv să avem o „atitudine împărătească”;
  • să glumim / să luăm în râs situația sau să oferim o curiozitate despre cum ceea ce dorește îl influențează acum; copiii din această etapă gândesc cel mai mult în prezent, nu fac proiecții despre viitor;

Pe parte de laudă, Oana Moraru a spus că e bine să lăudăm comportamentele pe care dorim să le facă copiii noștri atunci când prindem și cel mai mic semn că fac ceva în direcția pe care ne-o dorim, însă mai mult decât un simplu “Super/wow/Bravo”, adică să accentuăm situația respectivă. Copiii vor încerca să se ridice la nivelul laudelor.

O altă idee bună este ca în perioada când copiii sunt cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 ani este important să-i încurajăm să facă sport de echipă.

Pentru copii între 6 și 9 ani

Pentru dezvoltarea cognitivă în această perioadă este important să urmărim modul în care fac lucrurile, cum duc la bun sfârșit ceea ce își propun și cum celebrăm victoriile. Atunci se dezvoltă abilitatea de a persevera când este greu.

Ca abilități, este important să reușească să citească până în clasa a 2-a și să facă mici calcule mentale.

Până în clasa a 4-a, este important să nu fie trimiși copiii la competiții sau să fie comparați între ei, altfel vor dezvolta complexe de inferioritate mai târziu în viață.

La 9 ani, copiii își dezvoltă repere proprii și încep să nu mai vrea să fie „administrați” de părinți cu privire la ce și cum să facă. Atunci este momentul să devenim „influenceri” în stilul de educație, nu dirijori.

La 11 – 12 ani

Atunci se formează spiritul moral și gusturile. Este important să fie duși copiii la ateliere, sport, muzee, concerte și să fie implicați în diferite cluburi pentru învățare alternativă.

La 12 – 15 ani

În acea perioadă se dezvoltă gândirea abstractă. De asemenea, este important să li se ofere copiilor perspective despre alternative în cazul în care lucrurile nu merg conform planului. Să știe că pentru orice situație există soluții. Această abordare nu-i va încuraja să se lase pe tânjeală cu privire la examene, ci le va oferi mai multă liniște și îi va ajuta să scape de anxietăți.

După 15 ani

Materiile din liceu sunt foarte teoretice și abstracte. Este important să fim alături de copii în perioada aceasta ca și parteneri care îi ajută să „work the system”.

Alte idei faine de reținut din răspunsurile pe care Oana Moraru le-a oferit întrebărilor din sală:

  • Pentru a crește șansele să-și facă temele de casă, este important ca părintele să fie entuziasmat în privința lor și să asiste, o perioadă, la realizarea lor. Copiii copiază entuziasmul părinților. Ei se încarcă cu energia noastră. Este important să fim atenți la energia cu care venim acasă.
  • O schimbare se vede, în medie, abia după trei săptămâni de aplicare constantă a unei tehnici noi.
  • Pentru conflicte cea mai bună intervenție este înainte ca acestea să aibă loc.
  • Dacă doi copii sau elevi au un conflict, să-i pui față în față să-și spună ce nu le place să li se facă sau spună.
  • Copiii mici învață prin punere în scenetă a situațiilor negative și exagerarea rezultatelor. Spre exemplu, un copil agresiv la grădiniță a încetat să mai fie agresiv după ce a văzut de trei ori un joc de teatru de păpuși făcut de educatoare, care era cu animale în care păpușa agresivă își îndepărta prietenii.
  • Când cei mici sunt lipicioși și oferă complimente, înseamnă că vor toată atenția și iubirea părintelui nedistribuită. De obicei, sunt suficiente 10-15 minute de atenție completă oferită copilului.
  • Este important să oferim copiilor sarcini / îndatoriri de făcut pentru casă și părinți, fără a fi recompensați pentru asta. Să înțeleagă că fac parte din familie și este important să contribuie ca ceilalți.
  • Pentru a motiva copiii să-și dorească să devină cineva sau să obțină mai mult de la viață, este important să le oferim miză și risc. Spre exemplu, să setăm un standard la care ne așteptăm să se ridice și să amintim acest standard; să le arătăm cum arată succesul; să-i ajutăm să-și găsească menirea; să facă vision board; să facă muncă, voluntariat, antreprenoriat sau să participe la competiții la nivel de performanță.
  • În cazul copiilor gemeni este bine să fie puși în grupe sau clase diferite pentru a-i provoca să-și dezvolte fiecare propria identitate. De asemenea, dacă sunt în grupe sau clase diferite sunt forțați să treacă prin etapa de adaptare socială unde nu au deja o persoană familiară, ceea ce-i ajută să deprindă aptitudini sociale.

În final, mi-a plăcut gândul transmis de Oana Moraru cu privire la faptul că datorită copiilor, în calitate de părinți, avem ocazia să rămânem tineri în stil și gândire, să redescoperim iubirea, să ne provocăm creativitatea și să ieșim din zona de confort.

Aș fi vrut să închei cu gândul frumos de mai sus, însă vreau să punctez faptul că evenimentul a fost tare bine organizat și doresc să transmit felicitările mele organizatorilor și partenerilor care au făcut posibil ca acesta să aibă loc. Bravo grădiniței Camigo și Ghepard Communication pentru organizare. Bravo partenerilor Datasec Consulting, Maurer Panoramic, Comargo Business School, Departamentul Design de la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, Desiro Vision, Brehar, Paler-Grosan, Catana SCA, Atracore, Gerovital, pentru EA, Stela Badea Mak-up Artist, Just Imobiliare.

Credit foto: Ghepard Communication


Călin Biriș
Călin Biriș

Călin Biriș este trainer și consultant de marketing, fondatorul programului de marketing Online Mastery, autor al cărții și al podcastului „Antrenamentul de Marketing”. Din 2009 până în prezent a susținut seminarii și prezentări de marketing la care au participat zeci de mii de antreprenori și tineri profesioniști. În trecut a fost director de marketing la două dintre cele mai cunoscute branduri din online-ul românesc: Trilulilu și Zonga. De asemenea, a fost partener timp de 7 ani în agenția de marketing Loopaa și a condus timp de 4 ani asociația de tineri profesioniști în MarCom IAA YP Cluj. În 2015 a fost premiat de revista Forbes ca fiind unul dintre cei mai remarcabili 30 de tineri sub 30 de ani din România.

Leave a Reply

Your email address will not be published.