Dacă populația vârstnică a României ar fi mai sănătoasă, cred că:
- am avea seniori mai independenți, care s-ar descurca singuri mult mai mult timp, reducând povara de pe umerii copiilor lor;
- am avea mai mulți bunici și bunice capabili să se bucure activ de nepoți și să contribuie la viața de familie;
- am vedea o creștere a consumului în HoReCa și în industriile de recreere, datorită unui stil de viață mai activ;
- am păstra în economie mai mulți mentori, antreprenori, experți și meșteșugari, care și-ar continua contribuția chiar și după pensionare;
- ar crește nevoia și presiunea publică pentru spații de recreere centrate pe oameni, nu pe autoturisme.
Per ansamblu, am avea o Românie mai puternică și mai prosperă, cu oameni mai productivi, atât copii, cât și părinți, care se bucură mai mult de viață.
Pentru ca populația vârstnică să devină mai sănătoasă, este esențial să ne concentrăm tot mai mult pe prevenție, nu doar pe tratament. Iată câteva soluții care ar putea fi implementate la nivel național:
1. Măsuri de informare și educație pentru sănătate
Acestea ar trebui să aibă adresabilitate atât către vârstnici, cât și către aparținători, respectiv copiii acestora. Ar putea fi:
- Sesiuni gratuite de educație despre somn, nutriție, mișcare, sănătate mintală, importanța socializării și despre longevitate.
- Servicii gratuite de consiliere și terapii comportamentale pentru renunțare la fumat și reducere a consumului de alcool.
2. Acces mai facil la activități sportive dedicate seniorilor
- Clase de sport low-impact (yoga, gimnastică medicală, mers nordic) la centrele comunitare.
- Obligarea centrelor de fitness care au clase să introducă cel puțin una pe săptămână adresată persoanelor vârstnice.
Majoritatea sălilor de fitness sunt aproape goale între orele 11:00 și 14:00. Cum ar fi ca în acest interval să existe clase dedicate seniorilor? Nu este nevoie să fie gratuite, mulți vârstnici au resurse pentru a plăti, însă simplul fapt că aceste programe ar exista le-ar oferi vizibilitate, iar seniorii ar ști că au opțiuni create special pentru nevoile lor. Participarea ar crește treptat, iar în timp s-ar putea transforma într-o tendință națională.
Mai mult, introducerea unor clase adaptate vârstei a treia ar putea deveni o cerință obligatorie pentru orice club sportiv care oferă activități adecvate seniorilor. Astfel, am avea acces mai echitabil, programe specializate și un mod eficient de a stimula un stil de viață activ pentru această categorie de populație.
Uite câteva clipuri cu vârstnici activi din punct de vedere sportiv care mă inspiră și sunt un exemplu pozitiv:
3. Acces mai ușor la servicii medicale și de prevenție
Screening obligatoriu și gratuit la fiecare 1–2 ani
- Cardiovascular
- Osteoporoză
- Diabet
- Screening oncologic (colonoscopie, test Babeș-Papanicolau, mamografie)
- Sănătate mintală
Telemedicină accesibilă seniorilor
- Consulturi simple, fără drumuri la spital.
- Linie dedicată pentru monitorizarea tensiunii, glicemiei, simptomelor.
4. Susținerea sănătății mentale și combaterea singurătății
Linia națională de suport emoțional pentru vârstnici
Cu psihologi instruiți, disponibili 7/7.
Rețea națională de voluntariat pentru seniori
- Vizite regulate la domiciliu.
- Activități sociale organizate în cartier.
5. Tehnologie pentru un stil de viață sănătos
Training digital pentru seniori
Sesiuni gratuite: utilizarea smartphone-ului, aplicații medicale, videoconferințe.
Wearables accesibile
- Să se ofere subvenții pentru achiziția de brățări/ceasuri care monitorizează somnul, tensiunea, nivelul de activitate.
- Raport medical generat automat pentru medicul de familie.
6. Măsuri economice
Deduceri fiscale pentru activități sportive sau medicale preventive
Ex: reducere din impozit pentru abonament la sport, analize preventive, cursuri de nutriție. Impozite mai mici pentru seniorii care continuă să profeseze.
Sprijinirea ONG-urilor și proiectelor care lucrează cu seniori
Să se ofere granturi pentru ONG-urile care realizează proiecte pe direcțiile menționate mai sus.

Din păcate, în ultimul deceniu, numărul de ani trăiți în stare bună de sănătate (fără dizabilitate) în rândul românilor nu s-a îmbunătățit, iar la nivel european ne aflăm la coada clasamentului. Dacă ne dorim cu adevărat o schimbare, este esențial să ne întrebăm ce putem face fiecare dintre noi pentru a trăi mai mult și mai sănătos aici, în România.
Alege una dintre cele șase direcții menționate mai sus și contribuie cu orice poți. Chiar și simplul fapt de a vorbi cu mai mulți oameni despre acest subiect reprezintă un început important.