În 27 septembrie am postat poza de mai jos pe Facebook, fără să obțin vreo reacție (like/share) din partea prietenilor mei. Robert Mureșan, CEO și fondator al studioului de jocuri Exosyphen Studios, a văzut postarea pe 3 octombrie și a stabilit că va da o carte persoanei care dă al o sutălea like.
În prima zi s-au adunat doar 44 de like-uri și 25 de share-uri. După 5 zile numărul de like-uri n-a mai crescut aproape deloc. Mi-am dat seama că lumea nu dă like datorită regulamentului. Toți așteptau să dea alții like la poză, pentru ca atunci când se ajunge la 99 de like-uri ei să dea al o sutălea. De aici se explică și numărul mare de share-uri la poză. Pare normal, pare egoist, însă a fost o competiție, nu?
În final am hotărât să oferim premiul prin extragere la sorți oricărei persoane care a dat like, sau va da like pozei, până se depășește numărul de 100 de like-uri. În mai puțin de 7 ore, poza a câștigat plus 75 de like-uri, depășind numărul total de 100, cât s-a dorit de prima dată.
Concluzia este că atunci când dorești să faci un concurs cu mulți participanți, oferă tuturor șanse egale. Dacă faci un mecanism prin care participanții trebuie să ajute o altă persoană să câștige, iar prin asta să își reducă șansele la premiu, nu se vor înghesui să participe.
P.S. concursurile de like-uri sunt împotriva termenilor și condițiilor Facebook. Nu recomand astfel de concursuri companiilor. Acesta de mai sus a fost făcut din joacă, fără să aibă un scop comercial.
1 Response to "Un concurs pe Facebook și o concluzie"
A fost si o inertie in sensul ca primele LIKE-uri (vre-o 25) au venit destul de repede. Pana au inceput sa se gandeasca la problema si au realizat ca este o competitie.
Natura umana se schimba radical atunci cand se introduce elementul competitional.